Pana prin anii '80 si un timp si dupa aceea, nimeni nu cantarea mancarea si nici nu numara caloriile. E drept ca, pe atunci, piata romaneasca de produse alimentare nu era sufocata de alimentemodificate genetic, asa cum este astazi.
Iata insa ca, in anul 2011, nutritionistii ne sfatuiesc sa consumam legume si fructedin productie autohtona, dupa pofta inimii, fara sa facem contabilitate inainte sa ne asezam la masa.
Merele, fructele iernilor noastre, pot fi gasite zi de zi pe tarabele pietelor, pe alese, dupa culoare sau marime. Un mar consumat dimineata sau in loc de gustare este o sursa excelenta de fibre, vitamina C si alti antioxidanti. Marul regleaza cantitatea de glucoza din sange, ajutainima sa functioneze normal si in plus este si foarte satios.
Un mar inainte de culcare este un calmant excelent. Mancati merele cu tot cu coaja, deoarece in coaja se gasesc cele mai multe fibre si vitamine.
Morcovul este una dintre dintre cele mai bogate surse naturale de provitamina A. De asemenea, mai contine vitamine din grupul B, vitaminele C si E, fibre si minerale. Consumat zi de zi, ca atare sau sub forma de suc, morcovul tine vederea sanatoasa, regleaza glicemia si tranzitul intestinal.
Varza, alba ori rosie, are efecte depurative si, bine de retinut, protejeaza de Alzheimer. Sucul de varza, consumat zilnic, vindeca ulcerul. Cruda, ca salata, sau gatita, varza ajuta digestia, combate anemia si depresia, iar diabeticii o pot consuma fara probleme. Varza este recomandata in curele de slabire pentru ca are foarte putine calorii, 30 de kcal la suta de grame.
Usturoiul este recunoscut ca cel mai puternic antibiotic natural, datorita proprietatilor sale antibacteriene. Este recomandat ca usturoiul sa se consume crud, deoarece numai asa efectele lui sunt maxime. Usturoiul elimina bacteriile din tractul intestinal, fluidizeaza circulatia sangelui, echilibreaza tensiunea arteriala, fereste organismul de raceli si gripe, tonifica si da putere corpului expus la temperaturile scazute ale iernii.
Pentru aroma de exceptie si gust deosebit, puneti usturoiul in mancare, taiat felii sau usor zdrobit cu putin timp inainte de a lua vasul de pe foc. Usturoiul nu trebuie sa fiarba. Dupa ce ati mancat usturoi, mestecati un fir de patrunjel sau zdrobiti in gura un bob de cafea, ca sa scapati de mirosul neplacut.
Sfecla rosie ajuta la echilibrarea tensiunii arteriale, scade colesterolul, detoxifica ficatul, imbunatateste oxigenarea celulelor. Sucul de sfecla rosie este folosit din vechime ca leac impotriva cancerului. Prin prelucrare la cald, sfecla rosie nu-si pierde calitatile.
Toate aceste alimente, bogate in vitamine si minerale, de productie autohtona, sunt disponibile pe tarabele pietelor in fiecare zi a saptamanii si asteapta sa va umple farfuria, fara sa va temeti ca v-ar putea afecta silueta.
Fructele sunt o adevărată sursă de sănătate pentru organismul nostru. Iată ce alimente trebuie să consumi pentru a te menţine în formă.
Mango
Sprijin pentru sistemul imunitar!
100 de gr de mango conţin 2,9 mg de betacaroten. Cu o felie mărişoară îţi asiguri necesarul zilnic şi-ţi întăreşti sistemul imunitar.
Lapte cu mango:
Ai nevoie de : 2 fructe de mango şi 400 ml de lapte.
Cum prepari: Transformă fructul de mango în piure şi amestecă-l ci laptele.
Pere
Te ajută să creşti! Para are un conţinut sporit de vitamina B2 care ajută la creştere. Fetele cresc , de abicei, până la 19 ani.
Lapte de pere
Ai nevoie de : 2 pere, 2 linguri de miere, 2 linguri de suc de lămâie, 200 ml de lapte.
Cum prepari: Amestecă toate ingredientele la un loc şi transformă-le într-o pastă delicioasă.
Zmeură
Putere pentru oase şi dinţi! În 100 de grame de zmeură se ascund 50 mg de fosfor. Asta înseamnă 4,2% din necesarul tau zilnic. Acest element chimic este important pentru întărirea oaselor şi a dinţilor.
Iaurt cu zmeură
Ai nevoie de: 250 gr. de zmeură, 250 gr.de iaurt,200 gr.de iaurt gata făcut din zmeură.
Cum prepari: Pune în mixer jumătate din zmeură şi amestecă-o împreună cu cele două feluri de iaurt.
Lapte cu zmeură
Ai nevoie de: 150 gr. de zmeură, 1 lingură de siprop de zmeură, 250 gr. de lapte.
Cum prepari: Pune toate ingredientele într-un mixer şi amestecă-le. Apoi lasă-le o jumătate de oră în frigider.
Kiwi
Pielea ta vrea mai multă atenţie! 0,03 mg de vitamina K se ascund în 100 de gr, de kiwi. Acesta reprezintă 2,5% din necesarul tău zilnic.
Îngheţată cu kiwi
Ai nevoie de : 5 kiwi, 1 lămâie, 2 linguri de zahăr pudră, 175 ml de lapte de cocos.
Cum prepari: Curăţă de coajă fructele de kiwi şi lămâile şi pune-le în mixer împreună cu laptele de cocos şi zahărul pudră. Umple cu lichidul rezultat formele în care vrei să serveşti îngheţata. Lasă-le în congelator până îngheaţă.
Banane
Hrana care te binedispune! Bananele au un conţinut bogat de calciu şi, de aceea, te vor binedispune. 100 de gr. acoperă 20% din necesarul tăul zilnic.
Iaurt de banane:
Ai nevoie de : 5 banane, 500 gr. de iaurt, 100 ml de lapte şi sos de ciocolată.
Cum prepari: Taie bananele în bucăţele şi amestecă-le cu iaurtul şi laptele. Pune şi sosul de ciocolată.
Lapte cu banane
Ai nevoie de : 300 ml de lapte, o banană mare, 1 lingură de zahăr.
Cum prepari: Pune banana decojită în mixer şi amestecă-le împreună cu laptele şi zahărul.
Măr
Cură de relaxare! 100 gr. de mere conţin 6 mg de magneziu care te ajută să-ţi relaxezi muşchii.
Îngheţată cu măr
Ai nevoie de : 250 gr. de măr, 125 gr.de zahăr, 300 gr.de smântănă.
Cum prepari: Taie merele felii, pudrează-le cu zahăr şi pune-le pe foc. Adaugă peste ele smântână până sunt acoperite în totalitate. Lasă-le să se răcească, apoi bagă-le la congelator şi procedează ca la îngheţata cu kiwi.
Merele - Sursa naturala de sanatate :
Merele sunt de departe cele mai cultivate si consumate fructe din România. Aproape în fiecare livadã româneascã creste cel putin un mãr, fructele lui fiind consumate din toamnã si pânã în primãvara urmãtoare.
Oare au ales bine românii fructul care sã-i mentinã sãnãtosi întreaga iarnã? Vom afla chiar aici cat de mult bine pot face merele care sunt consumate zilnic:
PROPRIETÃTILE BINEFÃCÃTOARE ALE MERELOR
Previn bolile cardiovasculare prin scãderea colesterolului din sânge, deoarece prin aceasta previn ateroscleroza cu toate consecintele ei neplãcute, în special infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale. Acest efect se datoreazã fibrelor alimentare ce scad colesterolul sanguin. Fibrele insolubile leagã LDL-colesterolul eliberat de ficat în tubul digestiv si se poate spune cã îl „mãturã” afarã din corp, fãrã a mai permite reabsorbtia lui atât de nocivã, în timp ce pectina, principala fibrã solubilã, reduce producerea de LDL-colesterol la nivelul ficatului. Consumul unui singur mãr mare pe zi este astfel în mãsurã sã scadã nivelul colesterolului din sânge cu 8-12%.
Previn atât constipatia cât si diareea: ele contin fibre alimentare atât solubile utile în caz de diaree cât si insolubile, necesare în caz de constipatie.
Previn cancerul de colon: datoritã fibrelor alimentare insolubile ce previn constipatia si protejeazã mucoasa sensibilã a colonului de diversi cancerigeni chimici, merele previn cancerul de colon.
Au actiune antioxidantã puternicã deoarece contin multi flavonoizi si prin aceasta preîntâmpinã un mare numãr de afectiuni cronice si degenerative: merele, alãturi de ceapã si ceai verde, sunt cele mai importante surse de flavonoizi. În cojile de mãr existã cantitãti mari de cvercitinã, o flavonoidã cu actiune antioxidantã puternicã, care amplificã actiunea vitaminei C si astfel protejeazã de cancer în general. În ceea ce priveste intensitatea actiunii antioxidante, dintre fructe se aflã pe locul doi, dupã merisor, datoritã cantitãtilor mari de cvercitinã, catechinã, floridzin si acid clorogenic. Actiunea antioxidantã a 100 g coajã de mãr echivaleazã actiunea antioxidantã a 1500 mg de vitamina C. Un studiu interesant realizat pe animale de laborator a arãtat cã cvercitina administratã singurã nu are efect antioxidant, însã administrarea de fructe întregi are un afect antioxidant intens. Consumarea doar a pulpei sau a sucului de mãr are un efect antioxidant de 10 ori mai redus decât mãrul integral, deoarece compusii responsabili de acest efect sunt concentrati în coajã. Un alt aspect remarcabil este acela cã aceste substante active cu rol antioxidant si antitumoral din mãr sunt foarte stabile în timp, compozitia merelor dupã 200 de zile de la cules fiind aproape aceeasi cu acea din ziua culegerii. Însã procesarea lor, de exemplu în vederea obtinerii sucului de mere, scade activitatea antioxidantã a fructelor cu aproape 90%, iar enzimele cu aproximativ 97%. Asadar consumul de mere întregi este în acest caz preferabil sucului.
Consumul regulat de mere este asociat cu cel mai scãzut risc de cancer, boli cardio-vasculare, astm bronsic si diabet zaharat, comparativ cu alte fructe si legume (Nutrion Journal, mai 2004). Unele studii au arãtat de asemenea cã merele inhibã semnificativ, cu 39-43%, cresterea celulelor de cancer hepatic si de colon, în special soiul rosu delicios si merele Golden. Consumul a 3-6 mere pe zi poate preveni cancerul de sân, conform unui alt studiu. Merele îmbunãtãtesc functiile pulmonare si normalizeazã greutatea. Practic protectia este cu atât mai bunã cu cât se consumã mai multe mere, zilnic.
Mentin normal nivelul glicemiei: desi merele sunt fructe dulci, ele contin zaharuri foarte simple, în majoritatea fructozã, care este eliberatã lent în sânge dupã absorbtia intstinalã, fãrã a creste glicemia.
Scad riscul formãrii de calculi urinari din oxalati (British Journal of Nutrition): consumul zilnic de 0,5-1 litru de suc de mere, grepfruit sau portocale modificã pH-ul urinar si nu mai permite formarea cristalelor de oxalati în urinã.
Protejeazã în mod natural de radiatia solarã ultravioletã: unul dintre ultimele studii stiintifice au arãtat cã fenolii antioxidanti continuti în coaja unor specii de mere cresc foarte mult rezistenta pielii umane la radiatia ultravioletã solarã, protejând astfel de inconvenientele zilelor toride de varã.
Mentin sãnãtatea plãmânilor si pancreasului: un studiu epidemiologic larg realizat în Anglia, Finlanda si Olanda, în care au fost inclusi în lot cei cu un consum minim de 2 mere pe sãptãmânã, au arãtat fatã de lotul martor cã consumul de mere este invers proportional cu incidenta astmului bronsic si a dibetului zaharat tip 2 si este în general asociat cu o stare de sãnãtate optimã a plãmânilor.
Previn osteoporoza specificã menopauzei: un flavonoid continut doar în mere si numit phloridzin previne osteoporoza asociatã cu menopauza, datoritã actiunii antiinflamatoare si antioxidante specifice.
Desi merele s-au dovedit atât de extraordinare, ele retin pesticide dacã au fost stropite - acest lucru se poate evita curãtând coaja fructelor, deoarece majoritatea pesticidelor sunt depozitate în coajã, însã astfel se pierd si majoritatea fibrelor alimentare si a flavonoidelor. Aceeasi problemã o ridicã si merele cerate. Chiar dacã pesticidele sunt prezente în alimente în cantitãti foarte mici, ele au un impact negativ puternic asupra sãnãtãtii si compromit în primul rând functiile ficatului pe care îl suprasolicitã, dar afecteazã si starea fiecãrei celule a corpului, precum si calitatea activitãtii sistemului nervos. Din aceste motive este foarte important sã consumãm mere cultivate organic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu